Cum să alegeți alimente bogate în nutrienți pentru o dietă mai sănătoasă

Alegerea corectă a alimentelor bogate în nutrienți este una dintre cele mai puternice modalități de a vă susține sănătatea și bunăstarea generală. Alimentele bogate în nutrienți furnizează vitaminele, mineralele și antioxidanții esențiali de care corpul dumneavoastră are nevoie - fără calorii inutile sau aditivi dăunători. Indiferent dacă obiectivul dumneavoastră este de a crește energia, de a întări imunitatea sau de a preveni bolile cronice, a învăța cum să identificați și să încorporați opțiuni bogate în nutrienți în mesele dumneavoastră zilnice este un pas fundamental către un stil de viață mai sănătos. În acest ghid, organizația intermediară explorează strategii practice, bazate pe dovezi, pentru a construi o dietă bogată în nutrienți care să funcționeze în funcție de nevoile și preferințele dumneavoastră unice.

De ce este important să mănânci sănătos?

Să mănânci sănătos nu înseamnă doar să arăți în formă - înseamnă să oferi organismului tău combustibilul de care are nevoie pentru a funcționa optim. Alimentele bogate în nutrienți joacă un rol esențial în menținerea nivelului de energie, susținerea funcției imunitare, promovarea sănătății creierului și reducerea riscului de boli cronice precum diabetul, obezitatea și afecțiunile cardiovasculare. Organizația intermediară pune accentul pe bunăstarea holistică prin educarea persoanelor cu privire la modul de a-și hrăni corpul cu intenție. Prin prioritizarea alegerilor bogate în nutrienți, puneți bazele unei vieți lungi, active și vibrante. Principalele beneficii ale unei alimentații sănătoase:

• Îmbunătățește energia și stabilitatea dispoziției
• Sprijină gestionarea greutății
• Îmbunătățește sănătatea pielii, părului și unghiilor
• Reducerea riscului de boli cronice
• Stimulează funcția imunitară
• Îmbunătățește digestia

Trebuie să urmați o anumită dietă pentru a mânca sănătos?

Nu, a mânca sănătos nu înseamnă că trebuie să urmați o dietă strictă precum keto, paleo sau vegană. Este vorba despre a face alegeri alimentare în cunoștință de cauză care vă hrănesc corpul. Un tipar alimentar sănătos este flexibil și se poate adapta unei varietăți de preferințe culturale, de stil de viață și personale. Alimentația sănătoasă poate include:

• Mâncăruri tradiționale adaptate cu ingrediente mai sănătoase
• Alimente culturale cu nutrienți echilibrați
• Abordări flexibile, cum ar fi dietele mediteraneene sau pe bază de plante
• Indulgențe ocazionale fără vinovăție

Ce înseamnă densitate nutritivă?

Alimentele bogate în nutrienți furnizează o cantitate mare de vitamine, minerale, fibre și alți nutrienți benefici cu relativ puține calorii. Aceste alimente vă ajută să vă satisfaceți nevoile nutriționale fără un aport energetic excesiv. Caracteristici ale alimentelor bogate în nutrienți:

• Cu conținut scăzut de zaharuri adăugate, grăsimi saturate și sodiu
• Bogate în vitamine, minerale, antioxidanți și fibre
• Adesea integrale sau minim prelucrate

Exemplele includ:

• Frunze verzi (spanac, varză kale)
• Fructe de pădure (afine, căpșuni)
• Nuci și semințe (chia, in, nuci)
• Cereale integrale (quinoa, ovăz)
• Leguminoase (linte, năut)
• Proteine slabe (piept de pui, pește)

Progrese în domeniul alimentelor bogate în nutrienți pentru o dietă sănătoasă

Știința alimentară și agricultura au evoluat semnificativ pentru a răspunde cerințelor de sănătate. Organizația intermediară încurajează integrarea progreselor care sporesc densitatea nutrienților fără a compromite siguranța sau gustul. Exemple de avansuri:

• Alimente fortificate (de exemplu, lapte cu vitamina D, cereale fortificate cu fier)
• Culturi obținute prin bioinginerie cu profiluri nutritive superioare (de exemplu, orez auriu bogat în betacaroten)
• Tehnologii alimentare durabile (de exemplu, alternative la carnea pe bază de plante)
• Alimente fermentate pentru sănătatea intestinului (de exemplu, kefir, kombucha, tempeh)

Cum să adăugați alimente bogate în nutrienți la planul dumneavoastră de alimentație sănătoasă

Încorporarea alimentelor bogate în nutrienți nu necesită o revizuire completă a dietei. Schimbările mici și consecvente au un impact mare în timp. Ghid pas cu pas:

1. Începeți cu micul dejun - Înlocuiți cerealele zaharoase cu fulgi de ovăz cu fructe de pădure.
2. Îmbunătățiți gustările - Înlocuiți chipsurile cu felii de măr și unt de nuci.
3. Completați mesele cu legume - Adăugați spanac la paste, morcovi la tocănițe.
4. Alegeți cereale integrale - Optați pentru orez brun, quinoa sau grâu integral.
5. Hidratați-vă inteligent - Beți apă sau ceaiuri din plante în loc de sucuri.

Cum rămâne cu gustările?

Gustările au o reputație proastă, dar ele vă pot susține sănătatea dacă sunt făcute cu atenție. Gustările bogate în nutrienți ajută la menținerea energiei și evită supraalimentarea la mese. Opțiuni de gustări bogate în nutrienți:

• Iaurt grecesc cu miere și migdale
• Batoane de morcovi cu humus
• Ouă fierte tari
• Amestec cu fructe uscate și semințe
• Brânză de vaci cu fructe de pădure

Calea către o sănătate îmbunătățită

O abordare echilibrată asigură că organismul dumneavoastră primește o varietate de nutrienți.

1. Fructe și legume

• Vizați 5-7 porții pe zi
• Includeți un curcubeu de culori
• Alegeți atât opțiuni crude, cât și gătite

2. Cereale

• Prioritizarea cerealelor integrale
• Evitați carbohidrații rafinați atunci când este posibil
• Exemple: ovăz, orz, orez brun

3. Carne, păsări de curte, pește și fasole

• Optați pentru bucăți slabe
• Încorporați leguminoase pentru proteine pe bază de plante
• Consumați pește de cel puțin două ori pe săptămână

Grup alimentar	Exemple	Beneficii
Fructe și legume	Broccoli, varză kale, fructe de pădure	Antioxidanți, fibre, vitamine
Cereale integrale	Quinoa, ovăz, orez brun	Energie, digestie, sațietate
Proteine	Pui, linte, somon	Repararea mușchilor, producția de hormoni
Grăsimi sănătoase	Avocado, ulei de măsline, migdale	Funcția creierului, sănătatea inimii

Principiile de bază ale unei alimentații sănătoase

1. Densitatea nutrienților

Densitatea nutrienților este una dintre pietrele de temelie ale unei diete sănătoase. Aceasta se referă la concentrația de nutrienți esențiali, cum ar fi vitaminele, mineralele, fibrele și grăsimile benefice, în raport cu conținutul caloric total al unui produs alimentar. Alimentele dense în nutrienți ajută organismul să primească cantitatea maximă de nutrienți fără a consuma calorii în exces, ceea ce le face deosebit de valoroase pentru menținerea unei greutăți sănătoase, stimularea imunității și prevenirea deficiențelor. De exemplu, 100 de calorii din varza kale vor oferi mult mai multe fibre, calciu și antioxidanți decât 100 de calorii din sucuri sau bomboane. Alegerea alimentelor bogate în nutrienți contribuie, de asemenea, la îmbunătățirea sănătății pielii, a funcției cognitive, a sănătății digestive și a energiei pe termen lung. Unele dintre cele mai bogate în nutrienți alimente includ:

• Frunze verzi, cum ar fi varza kale, spanacul, varza creață și varza elvețiană
• Legume crucifere precum broccoli, conopidă și varză de Bruxelles
• Fructe de pădure, cum ar fi afinele, căpșunile și zmeura
• Leguminoase, inclusiv linte, năut, fasole neagră și mazăre
• Pești grași precum somonul și macroul
• Cereale integrale precum quinoa, ovăz și orez brun
• Semințe și nuci, cum ar fi chia, in, migdale și nuci

Făcând din aceste alimente o parte obișnuită a dietei dumneavoastră, vă asigurați că fiecare calorie pe care o consumați contribuie la susținerea sănătății dumneavoastră.

2. Diversitatea alimentației

Diversitatea alimentației este esențială pentru obținerea unei sănătăți optime. Niciun aliment nu conține toate substanțele nutritive esențiale de care organismul dumneavoastră are nevoie pentru a funcționa la capacitate maximă. Prin urmare, consumul unei mari varietăți de alimente din toate grupele alimentare ajută la acoperirea întregului spectru de macro- și micronutrienți. O modalitate practică de a realiza diversitatea alimentației este consumul unei game de fructe și legume colorate. Fiecare culoare reprezintă un grup diferit de fitonutrienți și antioxidanți:

• Alimentele roșii precum roșiile și pepenele roșu sunt bogate în licopen.
• Alimentele portocalii și galbene, precum morcovii și cartofii dulci, sunt bogate în betacaroten.
• Legumele verzi precum varza și broccoli sunt pline de clorofilă, acid folic și vitamina K.
• Alimentele albastre și mov, precum afinele și vinetele, sunt surse excelente de antociani.
• Alimentele albe precum usturoiul și conopida conțin alicină și potasiu.

În plus, încercați să rotiți sursele de proteine (de exemplu, carne, pasăre, pește, leguminoase, lactate, ouă, soia) și cereale (de exemplu, orez, ovăz, orz, hrișcă) pentru a evita monotonia alimentară și pentru a vă îmbunătăți aportul de nutrienți.

3. Ratele macronutrienților

Înțelegerea echilibrului macronutrienților - carbohidrați, proteine și grăsimi - este fundamentală pentru structurarea unei diete echilibrate. Acești nutrienți furnizează energie și susțin funcții corporale esențiale precum creșterea musculară, producția de hormoni, activitatea cerebrală și repararea celulară. O distribuție a macronutrienților general recomandată este următoarea:

• Carbohidrați: 45-65% din caloriile zilnice
• Proteine: 10-35% din caloriile zilnice
• Grăsimi: 20-35% din caloriile zilnice

Carbohidrații ar trebui să provină în principal din cereale integrale, leguminoase, fructe și legume, mai degrabă decât din zaharuri rafinate și făină albă. Proteinele trebuie să provină din carne slabă, leguminoase, lactate, ouă și pește. Grăsimile ar trebui să fie grăsimi sănătoase, cum ar fi cele care se găsesc în nuci, semințe, avocado și ulei de măsline. Acest raport poate fi ajustat în funcție de nevoile individuale, stilul de viață, obiectivele de sănătate și condițiile medicale. De exemplu, o persoană implicată în antrenamente intense de forță ar putea necesita un aport mai mare de proteine, în timp ce o persoană care gestionează o afecțiune cardiovasculară ar putea beneficia de un aport mai mare de acizi grași omega-3 și de reducerea grăsimilor saturate.

4. Alimente foarte procesate

Alimentele puternic procesate sunt produse care au fost modificate semnificativ față de forma lor originală prin procesare industrială. Aceasta include adăugarea de ingrediente artificiale, conservanți, coloranți, potențiatori de aromă, zaharuri adăugate și grăsimi nesănătoase. Exemplele includ:

• Cereale zaharoase pentru micul dejun
• Gustări ambalate precum chipsuri și fursecuri
• Sucuri și băuturi îndulcite
• Mese congelate gata de consum
• Carnea procesată, cum ar fi cârnații și hot-dog-urile

Deși nu toate alimentele procesate sunt nesănătoase, consumul excesiv de alimente ultraprocesate a fost legat de obezitate, diabet, boli cardiovasculare și chiar tulburări de sănătate mintală. Aceste alimente sunt adesea bogate în calorii și sărace în fibre, vitamine și minerale. În schimb, concentrați-vă pe alternative minim procesate, cum ar fi:

• Pâine din cereale integrale în loc de pâine albă
• Legume proaspete sau congelate în loc de versiuni conservate cu adaos de sare
• Iaurt natural în loc de iaurt aromatizat cu zaharuri adăugate

Cum să faceți alimentația sănătoasă să funcționeze pentru dvs.

Adoptarea unui stil de viață alimentar sănătos este un proces gradual care începe cu schimbări mici, practice. Mulți oameni cred că o alimentație sănătoasă necesită schimbări drastice sau alimente scumpe, dar adevărul este că obiceiurile simple și consecvente fac cea mai mare diferență pe termen lung. Planificați-vă mesele din timp Planificarea meselor este una dintre cele mai eficiente modalități de a menține obiceiuri alimentare sănătoase. Pregătirea unui meniu săptămânal vă ajută să evitați achizițiile impulsive, reduce risipa alimentară și vă asigură că aveți acces la mese nutritive pe tot parcursul săptămânii. De asemenea, vă permite să echilibrați mesele pe parcursul zilelor, asigurând varietate și un aport nutritiv adecvat. Rezervați gustări sănătoase Dacă aveți gustări sănătoase la îndemână acasă, la serviciu sau în geantă, puteți evita să apelați la opțiuni nesănătoase și procesate atunci când vă este foame. Pregătirea în avans a unor porții de gustări, cum ar fi legume tăiate, bile energizante făcute în casă sau pungi mici de amestecuri, facilitează alegerile mai bune pe drum. Citiți etichetele nutriționale Înțelegerea modului de citire a etichetelor produselor alimentare este esențială pentru a lua decizii în cunoștință de cauză. Uitați-vă la mărimea porții, numărul de calorii și cantitățile de grăsimi, zahăr, sodiu și fibre. Încercați să alegeți produse cu un conținut mai ridicat de fibre și proteine și mai puține zaharuri adăugate și sodiu. Practicați mâncatul conștient Mâncatul conștient presupune acordarea unei atenții depline mâncării - gustul, textura, mirosul și modul în care vă face să vă simțiți. Mâncatul lent și fără distragerea atenției, cum ar fi televizorul sau smartphone-ul, ajută organismul să înregistreze starea de sațietate, ceea ce poate preveni supraalimentarea și poate îmbunătăți digestia. Hidratarea regulată Hidratarea este adesea trecută cu vederea, dar este la fel de importantă ca alegerea alimentelor. Încercați să beți cel puțin 6 până la 8 pahare de apă pe zi. Ceaiurile din plante, fructele și legumele bogate în apă și supele de casă contribuie, de asemenea, la aportul zilnic de lichide. Gătiți mai mult acasă Gătitul la domiciliu vă permite să controlați calitatea ingredientelor și a metodelor de gătit. Puteți reduce la minimum adaosul de sare, zahăr și grăsimi nesănătoase, în timp ce îmbunătățiți mesele cu ierburi proaspete, condimente și ingrediente sănătoase. Chiar și gătitul de două sau trei ori pe săptămână poate face o mare diferență în sănătatea dumneavoastră generală.

Iată un exemplu de cum ar putea arăta o zi normală de alimentație sănătoasă

Mic dejun

Începeți-vă ziua cu o masă hrănitoare care oferă un amestec echilibrat de proteine, carbohidrați complecși și grăsimi sănătoase pentru a susține energia și concentrarea pe parcursul dimineții. Exemplu de mic dejun:

• Ouă amestecate fierte într-o linguriță de ulei de măsline cu spanac sărat și roșii tăiate cubulețe
• O felie de pâine prăjită din cereale integrale cu un strat mic de avocado sau un strop de semințe de in
• O ceașcă de ceai verde neîndulcit sau cafea neagră

Snack

Alegeți o gustare care echilibrează carbohidrații cu proteine sau grăsimi sănătoase pentru a menține un nivel constant de energie și a preveni poftele. Mostră de gustare:

• O banană medie asociată cu o lingură de unt de migdale
• Alternativ, un ou fiert cu câțiva biscuiți din cereale integrale

Masa de prânz

Mesele de la prânz ar trebui să fie sățioase și energizante, fără a vă face să fiți leneș. O combinație de proteine slabe, cereale bogate în fibre și legume proaspete este ideală. Exemplu de prânz:

• Piept de pui la grătar sau o chiftea vegetariană de năut
• Salată de quinoa cu castraveți tăiați cubulețe, roșii cherry, ceapă roșie, pătrunjel și dressing de lămâie și ulei de măsline
• Un măr mic sau o portocală ca un final dulce natural

Gustare de după-amiază

O gustare de după-amiază bogată în nutrienți vă ajută să rămâneți concentrat și să evitați supraalimentarea la cină. Mostră de gustare:

• O mână mică de nuci crude amestecate (migdale, nuci, caju)
• Opțional: o bucată de fruct sau câteva felii de ardei gras crud

Cina

Mesele de seară trebuie să fie satisfăcătoare, dar nu prea grele, pentru a permite o digestie adecvată înainte de somn. Exemplu de cină:

• Somon la cuptor condimentat cu ierburi și suc de lămâie
• Cartofi dulci prăjiți cu un strop de paprika
• Broccoli aburit sau fasole verde ușor stropite cu ulei de măsline

Gustare de seară

O gustare ușoară, bogată în proteine, vă poate satisface fără să vă crească nivelul de zahăr din sânge înainte de culcare. Mostră de gustare:

• Iaurt grecesc sărac în grăsimi cu o mână de fructe de pădure proaspete sau congelate
• O linguriță de semințe de chia sau semințe de in măcinate pentru un plus de fibre

Desert

Desertul poate face parte dintr-un stil de viață sănătos atunci când este savurat cu moderație și preparat cu ingrediente sănătoase. Mostră de desert:

• Două până la trei pătrate de ciocolată neagră cu un conținut de cacao de cel puțin 70%
• Un castron mic de căpșuni sau zmeură feliate pe margine

Sfaturi practice privind menținerea unui regim alimentar sănătos

Menținerea în timp a unei diete sănătoase nu înseamnă perfecțiune, ci consecvență, echilibru și alegeri inteligente care să se alinieze stilului dumneavoastră de viață. Mai jos găsiți un ghid mai cuprinzător despre cum să mențineți aceste obiceiuri în patru domenii-cheie: fructe și legume, grăsimi, echilibru sodiu/potasiu și consumul de zahăr.

1. Fructe și legume

Fructele și legumele sunt baza oricărei diete sănătoase. Acestea sunt bogate în vitamine, minerale, fibre, antioxidanți și apă - toate acestea contribuind la digestie, sănătatea pielii, funcția imunitară și prevenirea bolilor cronice. Orientări extinse:

• Spălați bine: Spălați întotdeauna produsele sub jet de apă pentru a îndepărta murdăria, bacteriile și eventualele reziduuri de pesticide. Pentru produsele tari, cum ar fi cartofii sau merele, folosiți o perie moale. Evitați săpunul sau înălbitorul, care pot fi dăunătoare dacă sunt ingerate.
• Cumpărați produse locale și de sezon: Produsele de sezon sunt mai proaspete, mai gustoase și adesea mai accesibile. Fructele și legumele locale sunt recoltate mai aproape de punctul maxim de coacere, ceea ce le face mai bogate în nutrienți decât cele transportate pe distanțe lungi.
• Diversificați alegerile: Încorporați o mare varietate de produse în mesele dumneavoastră. Vizați mai multe culori în farfurie - fiecare grup de culori conține diferite substanțe fitochimice benefice pentru sănătate.
• Depozitați corespunzător: Învățați tehnici optime de depozitare (de exemplu, refrigerarea frunzelor verzi, păstrarea cartofilor într-un loc răcoros și întunecos) pentru a păstra prospețimea.
• Congelați resturile sau surplusul: Dacă nu le puteți folosi la timp, congelați fructe precum bananele și fructele de pădure pentru smoothie-uri, sau blanșați și congelați legume precum spanacul, broccoli și morcovii pentru a reduce risipa.

2. Grăsimi

Grăsimea este un nutrient esențial care susține sănătatea creierului, reglarea hormonală și absorbția vitaminelor liposolubile (A, D, E și K). Cu toate acestea, tipul și cantitatea de grăsimi pe care le consumați sunt esențiale pentru sănătatea generală. Orientări extinse:

• Alegeți grăsimi nesaturate sănătoase: Concentrați-vă pe surse precum uleiul de măsline extravirgin, avocado, nuci, semințe (precum chia, in și floarea-soarelui) și pește gras (somon, sardine, macrou). Aceste grăsimi sunt legate de reducerea inflamației și de scăderea riscului de boli de inimă.
• Încorporați acizi grași omega-3: Găsiți în semințele de in, nuci și pește gras, omega-3 susțin sănătatea inimii, funcția creierului și pot reduce simptomele de depresie și anxietate.
• Limitați grăsimile saturate: Acestea se găsesc în unt, carnea grasă, lactatele cu conținut complet de grăsimi și uleiul de cocos. Deși nu sunt dăunătoare în mod inerent în cantități mici, consumul excesiv poate contribui la creșterea colesterolului LDL și a riscului de boli de inimă.
• Evitați grăsimile trans: Acestea sunt grăsimi create artificial care se găsesc în uleiurile hidrogenate și în produsele de panificație prelucrate. Acestea sunt asociate cu un risc crescut de boli cardiovasculare și ar trebui eliminate complet din dietă.
• Folosiți metode de gătit sănătoase: Optați pentru coacere, grătar, abur sau sărare cu cantități mici de uleiuri sănătoase în loc de prăjire.

3. Sarea, sodiul și potasiul

Sodiul și potasiul joacă roluri opuse în echilibrul fluidelor, contracțiile musculare și reglarea tensiunii arteriale. Deși ambele sunt esențiale, dietele moderne tind să includă prea mult sodiu și prea puțin potasiu, contribuind la hipertensiune și probleme cardiovasculare. Orientări extinse:

• Mențineți sodiul sub 2.300 mg/zi: Adultul mediu nu ar trebui să depășească această limită, care este aproximativ echivalentă cu o linguriță de sare. Mulți oameni consumă aproape dublu această cantitate din cauza sodiului ascuns în alimentele ambalate.
• Fiți atenți la sursele ascunse de sare: Carnea procesată, supele la conservă, sosurile pentru salate, murăturile, mâncarea fast-food și sosurile (cum ar fi cele de soia sau teriyaki) sunt principalele surse de sare.
• Aromatizează cu ierburi și mirodenii: Înlocuiți sarea cu usturoi, pudră de ceapă, busuioc, oregano, chimen, turmeric și suc de lămâie pentru aromă fără sodiu.
• Citiți cu atenție etichetele produselor alimentare: Alegeți versiuni cu conținut scăzut de sodiu sau "fără sare adăugată" ale unor produse obișnuite precum bulionul, fasolea și produsele pe bază de roșii.
• Creșteți aportul de potasiu: Potasiul ajută la contracararea efectelor sodiului și susține sănătatea inimii și a rinichilor. Sursele excelente includ:
  • Banane
  • Cartofi dulci
  • Fasole albă
  • Sfeclă roșie
  • Spanac
  • Avocado

4. Zaharuri

Zaharurile adăugate sunt unul dintre cei mai importanți factori care contribuie la creșterea în greutate, diabetul de tip 2, cariile dentare și tulburările metabolice. Spre deosebire de zaharurile naturale care se găsesc în fructe sau lactate, zaharurile adăugate furnizează calorii cu beneficii nutriționale mici sau inexistente. Orientări extinse:

• Prioritizează zaharurile naturale: Obțineți doza de dulce din fructe integrale, care oferă, de asemenea, fibre, apă și o varietate de nutrienți care încetinesc absorbția zahărului și reduc vârfurile de zahăr din sânge.
• Evitați băuturile zaharoase: Sucurile, băuturile energizante, ceaiurile îndulcite și cafelele aromatizate sunt unele dintre cele mai mari surse de zaharuri adăugate. Înlocuiți-le cu apă, ceaiuri din plante sau apă aromatizată natural (de exemplu, cu castraveți sau citrice).
• Limitați dulciurile procesate: Produsele de patiserie, bomboanele, înghețata și cerealele ambalate conțin adesea cantități mari de zaharuri rafinate. Rezervați-le pentru plăceri ocazionale și optați pentru alternative preparate în casă atunci când este posibil.
• Verificați listele de ingrediente: Feriți-vă de zaharurile ascunse în produse care nu sunt considerate în mod tradițional dulci, cum ar fi sosurile pentru salate, sosurile pentru paste și pâinea. Zahărul poate apărea sub mai multe denumiri, inclusiv sirop de porumb bogat în fructoză, dextroză, zaharoză și maltoză.
• Folosiți îndulcitori naturali cu moderație: Dacă este necesar, optați pentru cantități limitate de miere, sirop de arțar sau pastă de curmale în loc de zahăr rafinat.

Suntem pregătiți să vă răspundem la întrebări

Se referă la alimente care oferă un nivel ridicat de nutrienți cu relativ puține calorii. Aceste alimente contribuie la menținerea sănătății fără a suprasolicita calorii.

Căutați produse integrale, puțin procesate. Verificați etichetele pentru vitamine, minerale, fibre și conținut scăzut de zahăr/sodiu.

Nu, vă puteți personaliza abordarea. Cheia este echilibrul, varietatea și densitatea nutritivă.

Ouă fierte tari, humus cu legume, iaurt grecesc, nuci, fructe proaspete sau popcorn cu aer.

Planificați din timp, gătiți acasă, pregătiți legume și înlocuiți produsele procesate cu alternative integrale.Da - lintea, conservele de ton, orezul brun, ovăzul, legumele congelate și produsele din sezon sunt prietenoase cu bugetul și nutritive.

Obțineți mai multă valoare nutritivă per calorie, ceea ce ajută la menținerea sănătății în timp ce gestionați greutatea.

Absolut. Dietele bogate în alimente bogate în nutrienți reduc riscul de boli de inimă, diabet de tip 2, obezitate și unele tipuri de cancer.

Urmăriți-ne pe social media pentru actualizări, sfaturi și povești de succes ale pacienților: